Provița de Sus este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Izvoru, Plaiu, Provița de Sus și Valea Bradului.
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna era inclusă în plaiul Prahova al județului Prahova, fiind formată din cătunele Mânzăul, Moiseni, Provița de Sus, Șchiopata, Secăturile, Sultanul, Țaporiștea, Valea Bradului și Valea Poienii. Avea o populație de 1696 de locuitori, o școală înființată la 1857, frecventată de 107 elevi (dintre care 18 fete) și o biserică datând din 1629.
Biserica din Proviţa de Sus poartă hramul „Adormirea Maicii Domnului” și a aparţinut fostei mănăstiri cu acelaşi nume, fiind ctitorită de Gherman Monahul în anul 1629 şi închinată Sfântului Mormânt. Biserica a fost reconstruită în anii 1787 şi 1834, prima dată de Mihalache Vătaf de Plai, iar a doua oară de către Arhimandritul Gheorghiţă şi Tănase Călin.
Turiștii ce doresc să sărbătorească sărbătoarea Sfintelor Paști în zonă, se vor putea bucura de slujba de înviere oficiată în această biserică, aflată pe strada principală în comuna Provița.
Fiind comună de munte, satele sale răsfirate au fost reconfigurate de mai multe ori; astfel, în 1925, Anuarul SOCEC al României Mari consemnează comuna cu satele Provița de Sus, Șchiopata, Secăturile, Fricoasa (sat preluat de la comuna Breaza de Jos) și Valea Poienii, având pe atunci în total 3152 de locuitori.
În 1950 a fost arondată raionului Câmpina din regiunea Prahova și apoi, din 1952, din regiunea Ploiești. În 1964, satele Fricoasa și Secături au fost rebotezate Izvoru, respectiv Plaiu.
Comuna a revenit la județul Prahova în 1968, la reînființarea acestuia, în configurația actuală.
Plaiu este un sat pitoresc din comuna Provița de Sus, situat în partea de nord a județului Prahova, la aproximativ 80 de kilometri de capitala București. Înconjurat de munți și păduri, fiind un loc liniștit și fermecător, unde tradițiile și obiceiurile locale sunt încă respectate și păstrate.
Istoria satului Plaiu este strâns legată de cea a întregii regiuni. În perioada medievală, Plaiu a fost sub stăpânirea unor mari familii boierești, care și-au construit aici conace și biserici. În secolul al XIX-lea, odată cu dezvoltarea industriei și a transportului feroviar, Plaiu a devenit cunoscut mai ales pentru producția de lână și țesături.
Astăzi, Plaiu este un sat cu aproximativ 500 de locuitori, majoritatea fiind agricultori sau meșteșugari. Aici se găsesc numeroase case tradiționale, construite din piatră și lemn, dar și câteva pensiuni turistice, unde turiștii pot petrece câteva zile într-un mediu autentic și relaxant.
În ceea ce privește geografia, Plaiu se află la o altitudine de aproximativ 500 de metri, într-un peisaj montan dominat de masivul Bucegi și de Munții Baiului. Aici se găsesc numeroase păduri, izvoare și pâraie, care asigură un climat răcoros și plăcut chiar și în timpul verii.
În zonă putem găsi o diversitate de atracţii sau destinaţii turistice, cum ar fi: Muzeul Memorial „Nicolae Grigorescu”, Castelul Iulia Haşdeu, Parcul Natural Bucegi, Rezervația Naturală „Cheile Tătarului” sau Lacul Paltinu.
Pe lângă frumusețea naturală a zonei, Plaiu este cunoscut și pentru tradițiile și obiceiurile sale. De obicei, cu ocazia sărbătorii de Sfântul Dumitru, pe 26 octombrie, în zonă se organizează târgul de toamnă sau bâlciul, cu tarabe la care puteți găsi, pe lângă tiribombe, şi preparate alimentare tradiționale: must, pastramă, bulz.
În concluzie, satul Plaiu este un sat fermecător, cu o istorie bogată și oameni primitori și harnici. Acesta este un loc ideal pentru cei care doresc să se relaxeze într-un mediu natural autentic și să descopere tradițiile și obiceiurile locale. Dacă sunteți în căutarea unei destinații de vacanță liniștite și plăcute în România, satul Plaiu este un loc minunat de vizitat.
